1. INFORMAŢII GENERALE
2. EVALUARE
3. CONŢINUTUL CURSULUI
4. CONŢINUTUL LABORATORULUI
5. ORAR

1. Informaţii generale

Disciplină din planul de învăţământ al programului de master universitar de cercetare “Ingineria calităţii şi siguranţei în funcţionare în electronică şi telecomunicaţii” (ICSFET)

Titular: prof. dr. ing. Adriana VLAD

Obiectivele disciplinei:
– pentru curs: Cursul face o prezentare de ansamblu a sistemelor secrete clasice şi cu chei publice urmărind: (1) stăpânirea de către student a teoriei şi a tehnicilor de protecţie a informaţiei cu aplicaţii în sistemele de calcul şi reţelele de calculatoare; (2) utilizarea metodelor criptografice în alte domenii sau cu alte scopuri: noţiuni fundamentale legate de redundanţa semnalelor (limbaj natural, imagini), codarea imaginilor, algoritmi complecşi.
– pentru aplicaţii: Sunt consideraţi algoritmi specifici criptografiei clasice şi cu chei publice, atât cu scop ilustrativ (activitatea de laborator), cât şi ca exerciţii de proiectare (teme de casă). Sunt prezentate metode de criptare şi elemente de criptanaliză.

Competenţe specifice:
Stăpânirea fundamentelor teoretice care permit înţelegerea modului de funcţionare al unui criptosistem, precum şi cunoaşterea celor mai importante criptosisteme de interes practic. Dezvoltarea abilităţii de a proiecta noi sisteme de cifrare eficiente.

2. Evaluare

– laborator (test de verificare): 30%
– teme de casă: 30%
– examen final (scris/oral): 40%.

Cerinţe minimale pentru promovare:
– predarea temelor de casă;
– efectuarea tuturor lucrărilor de laborator;
– obţinerea a 50% din punctajul total pe parcus (laborator, teme de casă);
– obţinerea a 50% din punctajul verificării finale.

3. Conţinutul cursului

1. O privire de ansamblu asupra cursului: descriere, noţiuni de bază ale criptografiei convenţionale şi ale criptografiei cu chei publice.

2. Principiile criptografiei în lumina teoriei sistemelor secrete a lui C. E. Shannon.
– Cantitatea de secret. Sistem secret perfect, sistem secret cu soluţie unică, sistem secret ideal.
– Spargerea cifrurilor. Redundanţa. Distanţa de unicitate.
– Evaluarea sistemelor secrete practice: rezistenţa la atac criptanalitic, mărimea cheii, complexitatea cifrării/descifrării, propagarea erorilor, expandarea mesajului.
– Combinaţii de cifruri. Funcţii criptografice de mixare. Difuzie şi confuzie.
Exemple de cifruri clasice (construcţie, atac criptanalitic).

3. Standardul american de cifrare: DES.

4. Criptografia cu chei publice.
– Contribuţiile lui Hellman. Fundamente matematice în criptografia cu chei publice. Complexitate computaţională. Sisteme cu distribuire publică a cheilor şi sisteme secrete publice.
– Sistemul RSA.
– Sisteme de tip rucsac.
– Autentificarea în sistemele de comunicaţie. Semnătura secretă.

5. Protecţia datelor pe calculator. Extinderea şi aplicarea metodelor criptografice în alte domenii (modelarea limbajului natural, marcarea informaţiei).

4. Conţinutul laboratorului

1. Criptografie convenţională (cu chei secrete).
Diverşi algoritmi pentru: substituţii mono şi polialfabetice; transpoziţii de perioadă fixă şi variabilă; funcţii criptografice de mixare; standardul american de criptare DES şi criptosisteme înrudite.

2. Criptografie cu chei publice.
– metode bazate pe problema rucsacului;
– metoda RSA (Rivest Shamir Adleman);
– funcţia Hash; semnătura secretă.

Bibliografie:

1. Adriana Vlad, Note de Curs
2. I. Angheloiu, E. Györfi şi V. Patriciu, Securitatea şi protecţia informaţiei în sistemele electronice de calcul, Ed. Militară, Bucureşti, 1986
3. A. Salomaa, Criptografie cu chei publice, Ed. Militară, Bucureşti, 1993
4. V. Patriciu, Criptografia şi securitatea reţelelor de calculatoare cu aplicaţii în C şi Pascal, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1994

5. Orar

Orarul valabil pentru semestrul curent: www.euroqual.pub.ro/orar/